Hai sa „vorbim”!

Posted: Octombrie 7, 2015 in Mixte

Intr-o lume ticsita de tehnologie ar trebui sa ne facem timp , macar sa scriem daca nu sa vorbim despre ceea ce simtim, despre ceea ce vedem , despre ceea ce vrem , despre ceea ce ne place sau nu ne place , sa comunicam intr-un cuvant prin diferite modalitati dar numai sa o facem .

Dupa o absenta nejustificata , m.am decis sa rascolesc prin mintea mea si sa caut cateva cuvinte ce le pot lega fie intr-o fraza , fie in mai multe , nestiind daca au sens sau nu dar macar scriu ce gandesc , macar transpun o parte din ceea ce simt si din ceea ce am in minte.Recunosc ca este greu sa poti fii fidel unui hobby ca acesta , pentru ca viata cotidiana si rutina au pus stapanire pe mine si mai ales pe mintea mea , nelasandu-mi timp si energie pentru a face ceea ce.mi place. Observ ca odata cu trecerea zilelor devenim sclavii unei lumi robotizate plina de lipsa de respect , de nepasare o lume lipsita de comunicare , de sinceritate dar plina de pagini cu mii de like-uri , plina de o „comunicare” daca o pot numi asa , muta! Totul este pe silent , totul este mecanic , nu se mai simte niciun sentiment in ceea ce citim , totul este copiat , nu mai exista originalul. Recunosc ca imi fac „auzite” gandurile prin intermediul lor dar ma bucur ca aceste ganduri sunt originale si imi apartin in totalitate! Nu vreau sa dezvolt vre-un subiect anume, nu vreau sa critic ceva anume , nu vreau sa judec pe cineva anume  doar vreau sa imi las mintea sa scrie prin intermediul mainilor , si poate la final cine va citi aceste randuri , aceste ganduri , va avea un sentiment placut , va simti ceva uman si nicidecum gustul rece al mecanizarii globale care ne acapareaza. Comunicarea este poate cel mai greu lucru pe care noi oamenii putem sa-l facem deoarece fiecare individ in parte are codul sau genetic , prin urmare unii dintre noi se pot exprima cu usurinta iar altii se pot inneca cu propiile lor cuvinte incercand sa spuna ceea ce simt, prin urmare consider ca e bine sa privim si alte alternative de a comunica si chiar sa le imbratisam.O minte stresata , o minte plina de idei sau de sentimente care sunt inchise acolo undeva , se va inbolnavi , va bloca orice cale usoara de a rezolva problemele vietii, va fi ca o otrava pentru corpul uman iar intr-un final daca nu va fi eliberata otrava , daca nu vor fi spuse ideile , acea otrava va inunda organismul pana cand acesta va ceda si va capitula fara a mai putea reinvia.

Poate gresesc , poate ideile mele sunt deplasate , poate ca nu sunt in masura sa dau sfaturi insa faptul ca am spus ce gandesc , faptul ca am scris ceea ce simt sau ceea ce cred imi ofera o stare de bine , de libertare , imi reaminteste faptul ca pot comunica , ca pot fi sincer , ca pot fi …eu !

Fascinat de tine …

Posted: Septembrie 15, 2014 in Mixte

Ma uit indelung la tine si sunt fascinat de chipul tau, stau undeva ascuns si iti urmaresc fiecare gest expresiv , fiecare zambet sau fiecare mica incruntare a ta caci sunt pur si simplu topit dupa tine. Ma gandesc si ma razgandesc , oare ar fi bine sa ma fac vazut , ar fi bine sa vin sa te prin de mana si sa te privesc in ochi si sa-ti spun incet dar apasat ca simt ceva pentru tine , ca esti frumoasa si gingasa , si ca nimic nu m-ar face fericit decat daca mi-ai acorda cateva minute din viata ta , pentru a te putea cunoaste mai bine , pentru a afla cateva simple lucruri despre tine , pentru a avea o mica sansa de a petrece un timp placut in compania ta. As fi curios daca dupa cele spuse mai sus ti-as simti pulsul mai alert , si daca privirea ta te-ar trada si mi-ar da de inteles ca te simti coplesita un pic de situatie , ca de fapt te intrebai cand voi fi destul de curajos si voi veni la tine sa iti vorbesc iar pulsul tau care bate in ritm alert sa dea de gol ca simpla mea atingere a avut si va avea un impact pozitiv si puternic asupra ta. Mi-ar placea ca buzele tale  sa.mi spuna ca au uitat cum e un sarut , simplu si sincer , corpul tau sa.mi spuna ca plange de dorul unei imbratisari puternice,privirile noastre sa te uneasca intr.o singura unda prin care sa comunice si sa transmita ceea ce simtim unul pentru celalt.

Trag aer in piep imi fac curaj si pasesc spre tine insa tu ai privirea in alta parte , ochii tai sunt captati de o alta imagine , mintea ta se gandeste la altcineva.Pulsul tau creste rapid doar pentru ca tu te gandesti  la un alt suflet , altcineva este acum langa tine si se bucura de dragostea si atentia ta , iar eu ma dezmeticesc , ma readun din visul frumos pe care l-am avut , inghit greu in sec si caut sa ma ascund caci la cat de repede prinsesem aripi mai devreme , tot asa de repede am palit si plin de dezamigire las privirea in jos de parca as fi vinovat si pasesc cu greu in alta directie , una pe care o cunosc si cu care sunt obisnuit. Remuscarile si oftica ma cuprind repede iar subconstientul meu ma mustra  tare si indelung ca nu am spus si nu am aratat ceea ce simt atunci ca am avut ocazia si drept pedeapsa ma intorc la singuratate!

Mintea…o putere ascunsa

Posted: Mai 2, 2014 in Mixte

Au trecut luni bune de cand m.am oprit din scris,de cand mintea mea a intrat intr-o stare de hibernare refuzand parca sa ma mai asculte si sa deschida usile mintii pentru a putea avea acces la tot ceea ce.mi trece prin cap. Pare a fi un razboi fantastic si clar suna a ceva imposibil insa m.am blocat si am ales cea mai penibila scuza: nu am inspiratie! Pe bune?! Stau acum si ma intreb…si clar orice raspuns care il gasesc nu ma multumeste caci stiu ca sunt numai minciuni ,create de subconstientul meu in asa fel incat eu sa hibernez ,mintea mea sa se inchida si sa blocheze orice gand pe care as putea sa.l transpun pe hartie sau pe o pagina virtuala ca aceasta. E bine sa.ti lasi mintea sa vorbeasca cu tine , tu sa o asculti si sa o ajuti sa.si „tipareasca” ideile undeva fie ca le scrii, fie ca le spui cuiva care te asculta si te intelege indiferent de modalitate nu trebuie sa sufocam mintea sj subconstientul…La final ca rezumat la tot ceea ce am scris mai sus fie ca are sau nu inteles sunt de parere ca nu trebuie sa ne blocam ,trebuie sa fim noi insisi si trebuie sa traim cu gandurile si cu ideile pe care le avem dar nu trebuie sa le lasam aruncate pe undeva pe acolo caci nu ne fac bine ,mai mult rau produc ,trebuie se spunem sau sa le transpunem indiferent de metoda sau de alti factori…

Parfum de femeie…

Posted: Decembrie 2, 2013 in Mixte

Desprinsa din cele mai provocatoare vise ale mele , conturata dupa placul meu si clar insufletita cu o parte din inima mea , ai aparut tu fiinta minunata precum o picatura de ploaie in arsita desertului si te-ai strecurat numai cum tu stii in mintea mea unde ti-ai facut de cap fara a cere voie. La prima intalnire te-am privit indelung cautand parca sa-mi dau seama de unde cunosc trasaturile corpului tau de unde stiu si cunosc foarte bine gesturile tale  de unde imi este familiar mirosul parfumului tau, am tresarit,am incercat sa-mi gasesc gura de aer pe care o pierdusem atunci cand te-am zarit , sa ma adun si sa realizez ca privesc o femeie frumoasa care seamana cu femeia ce-mi alina somnul , care imi apare in vis…lasandu-mi amintiri frumoase…Am vorbit cu tine la inceput simplu fara a ma gandi ca esti tot ceea ce am visat ,tot ceea ce mi-am dorit…te masuram din priviri si vedeam liniile perfecte ale corpului tau , vedeam in ochii tai cum ma privesti , vedeam ca undeva adanc ascunsa in inima ta inca arde o flacara mica ,flacara care te insufletea si atunci m-am blocat, am simtit cum tot trupul imi vibreaza , am simtit cum ma inunda o caldura puternica, un strigat de disperare mi-a ajuns la urechi m-am speriat ca un copil si m-am oprit, am oprit parca pentru o secunda timpul si tot ceea ce ma inconjoara ca sa pot asculta ruga lui…

Din acea clipa am realizat ca el este prizonier si ca are nevoie de libertate de iubire de afectiune si de caldura si mi-am zis ca trebuie sa aflu cine esti tu , sa vad de ce suferinta a pus stapanire pe tine! Am fost fascinat de tine inca de la inceput , tu prin felul tau de-a fi emanai pasiune si dorinta , stiai sa-ti pui cu usurita atuurile pe masa si fara sa-mi dau seama am fost prins in plasa ta nepregatit fiind,curios de necunoscut si de sentimentele ce urmau sa apara…

Am descoperit bunatate in inima ta , am descoperit dorinta in suflet , am descoperit suferinta dar si o puternica atractie care ma facut sa reusesc sa te cunosc putin dar suficient incat sa pot deschide acea usa demult inchisa a sufletului tai si sa las mica flacara ce se chinuia sa traiasca , sa prospere sa creasca in intensitate si sa te faca sa simti ca traiesti cu adevarat ceea ce putine persoane au ocazia  sa simta si sa vada in viata asta. In ochii mei esti femeia perfecta caci si acum cred ca tu esti create dupa imaginatia mea , parca cineva te-a furat din visele mele si te-a insufletit si a avut grija ca drumurile noastre sa te intersecteze in viata asta si sa putem sa ne invatam reciproc sa traim si sa simtim adevaratele placeri ale vietii , sa ne hranim sufletele cu pasiune si impreuna sa scriem cateva pagini cu cerneala inimii,paginii ce vor ramane vesnic pastrate in adancul sufletelor noastre.

Eu…cãlãtor

Posted: Decembrie 2, 2013 in Mixte

Precum un calator prin lume ce rataceste cautand ceva ….ceva anume stiut numai de el asa ma si eu ratacesc si caut ceva anume …Dar oare ce anume este acel ceva care ma face sa merg si sa nu privesc innapoi la toate rautatile peste care am trecut mai greu sau mai usor…?

Oare ce anume ma face sa caut ceva acolo unde nimeni nu are curajul sa o faca sau de ce eu complic lucrurile atunci cand nu trebuie, de ce eu caut raspunsuri complexe si nu ma multumesc cu cele simple. Oare mi-am format personalitatea in asa fel incat trebuie sa fiu intr`o continua miscare fara de care nu as putea fie u insumi, trebuie sa fiu conectat la ceva sau la cineva care sa ma faca sa vibrez sau am nevoie constanta de puzzle-uri pe care sa le descifrez, am nevoie sa aflu lucruri despre oameni , pe care apoi sa le transform in ceva frumos atunci cand acele lucruri au lasat o amprenta amara in viata si sufletul lor ? Oare nu pot fi eu daca nu-mi ridic limitele ,oare numai eu simt nevoia de a arata altor persoane ca se poate ca viata nu este asa simpla cum pare si ca are multe de oferit atata timp cat suntem dispusi sa riscam ,sau sa iubim , sau sa uram atata timp cat suntem dispusi sa simtim unele lucruri sa nu ne e frica sa se exprimam sau sa aratam celor din jur sau celor pe care ii iubim ceea ce simtim in diferite moment ale vietii noastre .

Oare voi gasi linistea mult dorita sau voi continua sa caut ceea ce-mi lipseste? Dar ce-mi lipseste ? Cineva imi spunea odata citindu-mi blog-ul ca ma descriu atat de bine si ca spun cu lux de amanunt ceea ce vreau sa ceea ce-mi doresc, o parere interesanta, o parere diferita dar placuta care m-a facut sa citesc cu atentie tot ceea ce am scris pana acum , dar si asa ma intreb ce vreau , ce caut ca un  nebun prin lumea asta si tot nu gasesc …ma intreb cand oare voi putea spune :GATA! gasind ceea ce vroiam sau pe cine vroiam  sa am alaturi.

Pot spune ca de-a lungul timpului,ratacind prin viata am avut parte de persoane si moment speciale , momente unice care au creeat amintiri frumoase, am ramas cu prieteni buni , am cunoscut oameni cu suflete mari ma simt un om bogat din acest punct de vedere dar…inca nu m-am oprit inca ratacesc. Pana cand ? Pana cand caci am obosit…sunt epuizat de atata cautare de atatea probleme sunt satul sa fiu un calator, as vrea sa ma odihnesc , asa vrea sa gust si cealalta parte a marului , sa vad si cealalta fata a vietii unde poate sunt mai multe oportunitati sau unde sunt clar momente minunate , noi si diferite de cele pe care le-am trait pana acum ….

Pana atunci ,pana in momentul in care voi spune :GATA! continui sa pasesc prin lume si sa caut ceea ce-mi doresc fascinat de lucrurile pe care le traiesc ca si cand ar fi ultimele clipe din viata mea , incerc sa ridic limitele mele si ale persoanelor cu care interactionez la maxim si daca se poate peste maxim…fara a regreta nimic.

…prin mintea mea

Posted: August 22, 2013 in Mixte

Umblii ca nebuna prin mintea mea , nu ma lasi in pace , ma faci sa tresar de fiecare data cand uit sa ma controlez si gandurile mele repede fug spre tine , declasand in sufletul meu haosul pe care cu greu in stapanesc , haosul care de fiecare data ma face sa tremur si care ma desprinde de lumea reala , lasandu-ma liber impreuna cu visele frumoase alaturi de tine . Incerc sa controlez situatia cat pot de mult insa cine sunt eu sa ma lupt cu sufletul meu care simte lucruri simple, lucruri perfect normale , lucruri ce lasa o amprenta frumoasa si un gust al naibii de dulce si cu mintea mea care practic imi hraneste corpul si sufletul cu adrenalina cu “drogul”necesar de care am nevoie pentru a reusi sa trec mai usor peste perioadele in care nu suntem impreuna ….as fi un nebun , un cretin daca m-as opune constient fiind de faptul ca este greu , este un pic dureros dar sigur de faptul ca la final totul se merita….ABSOLUT TOTUL ! De-am avea totusi mai mult timp …poate ca totul ar fi mai simplu….nu am mai fi presati sa rezolvam tot , sa spunem tot asa pe fuga , de parca am galopa prin viata asta nebuna ….

Cateodata ma gandesc la timpul ce trece atat de repede si am impresia ca deseori ne este dusman , nu ne lasa mai mult  sa ne bucuram de ceea ce simtim , de momentele unice ce apar in vietile noastre , practic ne alearga fortandu-ne sa facem totul in viteza oricat de mult ne-am dori sa mai tragem de el de parca am vrea mai mult si mai mult sa simtim si sa gustam acel moment care ne place si pentru care am vrea sa incatusam timpul…dandu-i o sentinta mica : sa stea locului pret de cateva clipe in plus,suficiente incat sa ne incarcam cu dragoste , cu caldura , cu pasiune cu “bunatati” pe care sa le oferim celor pe care ii iubim  ….

Valori…

Posted: August 12, 2013 in Mixte

Sufletul nostru alearga si va alerga stingher toata viata sa pentru ca nu este statornic, noi cei care suntem insufletiti si binecuvantati cu el reusim cu greu sa-l asezam la locul lui sis a-l facem sa uite de micile ispite ale vietii, reusim sa-l facem sa iubeasca o singura persoana , sa daruiasca totul acelei persoane care intradevar merita daruire fara limite…insa sunt momente in viata cand calcam stramb si nu ne dam seama  ca facem rau unor alte suflete care se daruiesc fara a cere nimic in schimb , facem rau unor persoane care se lupta sa efere tot ce este mai bun pentru noi.

Toate valorile pe care multi dintre noi nici nu le cunosc , sau nici macar nu le-au simtit vreodata in viata lor , aparent plina de intamplari si povestiri grandioase  , sunt lasate sa moara , sau pur si simplu sunt ignorate atunci cand apar in viata lor , valori pe care sincer nici nu stiu daca le pot enumera pe toate caci viata nu mi le-a oferit pe toate si pe care cu nerabdare astept sa le intalnesc insa cele pe care le-am simtit precum ,dragostea ,daruirea, pasiunea, devotamentul , sinceritatea , tristetea si cu siguranta multe altele pe care omit acum sa le enumar, toate acestea ne bucura viata , ne implinesc pe noi ca oameni , ne ajuta sa razbatem mai usor in lupta ce o purtam cu tot raul pe care il intalnim. Puteti spune ca bat campii insa sunt mahnit pe mine , constient fiind de toate aceste valori morale ca sa le zic asa , am ales sa fac rau , exact ceea ce am spus mai sus , am adus in loc de caldura si bucurie , lacrimi si tristete, dezamagire si mult rau…

Poate ca aceste randuri le scriu caci sincer verbal sunt blocat , sau poate ca rusinea isi spune cuvantul si m-a blocat , m-a lasat fara grai…Sunt sigur ca persoana careia ii sunt adresate cuvintele de tot ceea ce este scris aici va citi cu interes,va aprecia, va varsa o lacrima mica in coltul ochiului, va trage aer adanc in piept simtind gustul vietii iar la final va zambi , caci va stii ca eu am inteles si am simtit ceea ce a simtit ea in momentele in care a suferit…

Nimeni niciodata nu poate explica ce simtim , de ce simtim , sau cum explicam unele alegeri facute, putem spune ca a fost de vina ratiunea , sau ca a fost de vina sufletul , sau ca a fost de vina ….Cine ?

Toate aceste se invart intrun cerc , care parca la fiecare tur complet , se regenereaza sub o alta dimensiune , mai mica sau mai mare , implicand alte sentimente , alte trairi , alte gesture si tot asa …si in acest fel continuam sa fim prinsi , fara sa ne dam seama ca noi de fapt suntem intr-un loop din care nu avem cum sa iesim , caci daca am face-o ,ne-am stinge , aceste cercuri care se nasc iar si iar ne hranesc sufletul , fie cu bucurie si caldura , fie cu tristete , dar ne hranesc…fara suflet nu suntem buni de nimic…..absolut totul se invarte in jurul lui…

Sper ca aceste randuri asezate in nestire pe bucata aceasta de hartie virtuala sa va faca sa va pierde-ti printe randuri si sa transmita sufletelor voastre  exact ceea ce simt eu cand le astern ….